Ce s-a schimbat după publicare

Perechea Ecronului avea în dreapta „groaza de moarte”. Cuvintele acelea au trecut la perechea despre ce cuprinsese cetatea, ca să nu stea aceleași vorbe în amândouă coloanele, iar Ecronul a primit alt rând, tot din text: „unde a ajuns chivotul după Gat”.

Perechea era „moartea” → „ce cuprinsese Ecronul”. Versetul spune însă că în toată cetatea „era o groază de moarte”: ce cuprinsese Ecronul era groaza, nu moartea. Acum perechea e „groaza de moarte” → „ce cuprinsese Ecronul”.

Întrebarea era „Ce i-a spus David preotului Ahimelec despre porunca primită de la împărat?”. Dar porunca era numai pricina spusă de David preotului: el fugea de Saul. Enunțul nu dă drept adevărat ce e doar vorba cuiva, așa că acum întrebarea spune „despre porunca pe care zicea că i-o dăduse împăratul”.

Variantele greșite erau „de Doeg” și „de Ahimelec”. Niciunul nu era împărat, așa că în fața lui „…, împăratul Gatului” răspunsul se vedea singur. Acum variantele greșite sunt alți doi împărați din carte: „de Nahaș” și „de Agag”.

Enunțul pornea de la porunca împăratului, „grabnică”, ca de la un lucru adevărat. Era însă numai pricina spusă de David preotului: el fugea de Saul. Acum enunțul începe cu „David i-a spus lui Ahimelec că”, ca să se vadă că sunt vorbele lui.

Variantele greșite erau „la Gat, la împăratul Achiș” și „la Nob, la preotul Ahimelec”. Erau greșite pentru întrebare, dar spuneau lucruri adevărate pe care le cer alte întrebări din aceleași capitole — că Achiș era împăratul Gatului și că la Nob David s-a dus la preotul Ahimelec —, așa că puteau da de gol o întrebare de pe aceeași foaie. Acum variantele greșite sunt „la Ascalon, în țara filistenilor” și „la Iabes, în țara Galaadului”.

Întrebarea era „Ce voia David să afle, până să-și ia părinții înapoi?”. Versetul nu spune că David și-a luat părinții înapoi, ci numai că i-a cerut împăratului Moabului să-i primească „până voi ști ce va face Dumnezeu cu mine”. Acum întrebarea spune numai ce i-a spus David împăratului.

A treia variantă era „să iasă din țara Moabului”. Prorocul Gad n-a spus așa, ci: „Nu sta în cetățuie, ci du-te și intră în țara lui Iuda”. Varianta cerea o socoteală — că cetățuia era în Moab —, iar lângă întrebarea „Unde s-a dus David ca să-și adăpostească părinții?” îi spunea răspunsul. Acum varianta e chiar vorba lui Gad: „să intre în țara lui Iuda”.

Perechea era „cetățuia” → „unde a stat David cu părinții”. Versetul spune însă că părinții lui David au locuit cu împăratul Moabului „în tot timpul cât a stat David în cetățuie”: nu erau cu el în cetățuie. Acum dreapta spune „unde a stat David cât părinții lui erau în Moab”.

Variantele greșite erau „Abiatar” și „prorocul Gad”. Niciunul nu era fiul lui Saul, așa că „_____, fiul lui Saul” își spunea singur răspunsul. Acum variantele greșite sunt ceilalți doi fii ai lui Saul, „Ișvi” și „Malchișua” (14:49).

Perechea era „Zif” → „unde a venit Ionatan la David”. Dar Ionatan a venit la David în pădure (23:16), iar în pustiul Zif David a și rămas (23:14), așa că lângă „pădurea → unde a rămas David” și „Maon → pustiul unde a rămas David” setul se putea lega în două feluri, amândouă drepte. Acum dreapta spune „pustiul ai cărui oameni l-au pârât pe David” (23:19).

Perechea era „Maon” → „pustiul unde a rămas David”. Dar David a rămas și pe muntele din pustiul Zif (23:14), așa că lângă perechea lui Zif setul se putea lega și altfel. Acum dreapta spune „pustiul unde l-au înconjurat Saul și oamenii lui” (23:25-26).

Întrebarea era „Ce i-au spus zifiții lui Saul, când s-au suit la Ghibeea?”. Zifiții s-au dus la Saul la Ghibeea de două ori (23:19 și 26:1), iar variantele bune sunt adevărate numai pentru prima dată: a doua oară n-au mai zis nici că David se ascunde în pădure, nici că locul e la miazăzi de pustiu, nici că-l vor da ei în mâinile împăratului. Acum întrebarea spune „prima dată”.

O variantă greșită era „să le dea ogoare și vii”. Cuvintele sunt ale lui Saul către beniamiți (22:7), așa că, pe o foaie cu o întrebare despre vorba aceea, varianta se tăia singură. Acum e „să le dea argint”.

O variantă greșită era „la Gat, la Achiș”. Era greșită pentru întrebare, dar spunea că Achiș era la Gat, ceea ce cer alte întrebări din capitolul 21, așa că putea da de gol una de pe aceeași foaie. Acum varianta e „la Ghilgal”.

Afirmația era „Oamenii lui David s-au aruncat asupra lui Saul în peșteră, dar el a scăpat.” Minciuna ei e că oamenii s-au aruncat asupra lui Saul; „în peșteră” spunea însă, în treacăt, răspunsul întrebării „Unde spunea David că-l dăduse Domnul pe Saul în mâinile lui?”, care putea sta pe aceeași foaie. Acum afirmația nu mai pomenește locul.

Variantele greșite erau „în pustiul Zif” și „la stânele de oi”. Amândouă se puteau apăra: peștera era chiar la stânele de oi (24:3), iar a doua oară când l-a cruțat pe Saul, în pustiul Zif, David i-a spus iarăși: „Domnul te dăduse azi în mâinile mele” (26:23). Acum variantele greșite sunt „în pădure” și „în cetățuie”.

O variantă greșită era „la Ghibeea, pe înălțime”. Dar Saul își avea casa la Ghibeea, așa că a pleca „acasă” era chiar a pleca la Ghibeea: cine bifa varianta aceea nu greșea fapta. Acum varianta greșită e „la Rama”.

Referința era 1 Sam. 24:1, unde se spune doar că David era în pustiul En-Ghedi. Stânele de oi sunt la 24:3, așa că perechea trimite acum la 24:1-3.

Întrebarea era „Cum a răspuns Saul la cuvintele lui David?”. Saul i-a răspuns lui David de două ori după ce acesta l-a cruțat: la En-Ghedi (24:16-21) și lângă dealul Hachila (26:17-25), și numai prima dată a spus că Domnul îl dăduse în mâinile lui David. Acum întrebarea spune unde: „La En-Ghedi, cum a răspuns Saul…?”.

Afirmația urma versetul cuvânt cu cuvânt, dar lăsa pe dinafară „afară”: „femeile care slujeau la ușa Cortului întâlnirii”. Ce spunea era adevărat, însă la „Adevărat sau fals” o afirmație falsă se face tocmai așa, scoțând o bucată din verset, așa că un copil care știe versetul putea s-o creadă falsă. Acum are și cuvântul acela, ca în text: „femeile care slujeau afară la ușa Cortului întâlnirii”.

Întrebarea era „Ce zestre a cerut Saul pentru fata lui Mical?”, care se citea „pentru fata Micalei”, nu pentru Mical, fata lui Saul. Acum spune limpede: „pentru Mical, fata lui”.

Perechea mantalei, în coloana din dreapta, era „darul lui Ionatan”. La 18:4 însă Ionatan i-a dat lui David și sabia, iar perechea sabiei putea ieși în același set — și atunci „darul lui Ionatan” se potrivea amândurora. Acum dreapta spune ce nu poate fi sabia: „haina pe care o purta Ionatan”.

A doua variantă era „lui David i s-a dat de știre”, fără să spună despre ce. Lângă „După ce David a fost uns împărat peste Israel” se putea înțelege că i s-a dat de știre că fusese uns. În verset, știrea e despre filistenii care se suiau să-l caute, iar David, aflând, s-a coborât în cetățuie. Acum varianta spune chiar fapta lui: „David s-a coborât în cetățuie”.

Perechea lui Samuel, în coloana din dreapta, era „să treacă înaintea noastră”. Cuvintele sunt ale lui, dar spun ce avea de făcut sluga, așa că puteau fi legate de cel care a trecut înainte, nu de cel care a spus să se facă așa — iar când și sluga stătea în stânga, cei doi își puteau schimba perechile. Acum perechea lui Samuel e altă vorbă din același verset, în care cel care vorbește e și cel care face: „voi face cunoscut cuvântul lui Dumnezeu”.

Perechea slugii, în coloana din dreapta, era „un om al lui Dumnezeu, un om cu vază”. Sluga a rostit cuvintele, dar ele spun cine era Samuel, așa că puteau fi legate și de el — iar când Samuel stătea în stânga, perechea avea două răspunsuri bune. Acum perechea slugii e o vorbă din versetul 8, în care cel care vorbește e și cel care face: „îl voi da omului lui Dumnezeu”.

Întrebarea începea cu „Despre noi” și trimitea la locul versetului în capitol, nu la ce spune el — așa că nu se înțelegea despre cine e vorba. Acum pornește de la cuvântul dinaintea lui: cel neprihănit va trăi prin credință. Răspunsurile au rămas aceleași.